Despicarea ţestelor

Lui Ştefan Petrache


Era forfotă mare
De steaguri şi de lozinci.
Despicau ţestele
Stâlpilor de la porţile noastre,
Înfigând în ele
Drapelele pe care

Călări au venit.
Erau mai multe steaguri
Decât prăşitori şi cosaşi.
Trebuia cucernic să le
Sărutam poala roşie
Ca pe odajdia preotească.
Nu eram liberi. Năzuiam numai
Spre slobozenie, tainic
Cântând: „Libertate, vei fi
Partea mea de Hristos!“
Răniseră frumuseţea
Din care picura
Sângele nostru.
Ne despicaseră testele
Şi-nfipseră în ele
Îngrozitoarele steaguri.

Comments

Show/Hide Comment form
 

Cautare

We have 2 guests online

Ultimele Articole