Fragmente dintr-un interviu pe care „Poetul pátimirii noastre” l-a acordat în anul 1997

Ştiu, din tot ce aţi scris, mai ales din publicistica dumneavoastră, că-l divinizaţi pe Eminescu. Când l-aţi descoperit, când v-aţi apropiat de opera sa? 


Mai larg decât firea, nemărginire, Eminescu a ajuns la mine târziu. Cred că aveam vreo 19 ani când am văzut şi am luat în mână cartea Sa. Descoperindu-l pe El, mi-am descoperit sufletul. Eminescu este o cetate cu o singură intrare şi cu o sută de ieşiri. Intri în ea, iei aminte la toate, înveţi, te învoiniceşti, apoi ieşi pe unde crezi tu că-i mai bine, ducând mai departe făclia graiului şi spiritul neamului tău. Important, la început, este să găseşti intrarea, să cunoşti semnele ei, să nu le încurci. Eminescu, dacă vreţi, este izvorul, este lacrima de foc a Universului.


 Definiţi, vă rog, Poezia. Poate încăpea poezia în vreo definiţie?


Poezia, pentru mine, reprezintă dragostea de pământ, de pământul din care te tragi, iubirea pentru limba strămoşilor tăi. Poezia, dacă se poate spune aşa, este răzbunarea frumuseţii pe urâţenie.


Ce ne puteţi spune despre Basarabia, despre suferinţa şi zbuciumul românilor de peste Prut?


Basarabia este încă un copil înfăşat în sârmă ghimpată. Veniţi de vă treziţi, fraţi basarabeni, în suferinţele şi lumina Limbii Române, sălăşluiţi-vă în ea, întru vecie, până la cele mai îndepărtate hotare ale dreptăţii ei.

 

Care este părerea dumneavoastră despre prieteni?


Să ai un prieten în familie, unul în ţară, unul în lume şi unul în Cer. Mai mulţi numai Dumnezeu poate avea. Suntem un amestec ciudat de stări şi de lucruri: trădăm plângând şi râdem trădând.

 

Ce este femeia?


Femeia este al cincilea anotimp în care natura se odihneşte, amintindu-şi toate florile primăverii, toate privighetorile verii, toţi strugurii toamnei şi toate ninsorile iernii.

 

Vă este teamă de moarte?


Voi muri lângă cel care nu mă va plânge şi nici nu se va bucura de moartea mea: voi muri lângă mine însumi. Dar cine ştie dacă moartea este sau nu partea noastră de cer şi lumină, cine ştie dacă sufletul nostru nu este, şi el, muşchiul verziu de pe cruce?…”

Comments

Show/Hide Comment form
 

Cautare

We have 12 guests online

Ultimele Articole